Iti multumesc, mama…

4

“Copiii sunt inocenti si isi doresc dreptatea, in timp ce adultii sunt slabi si prefera iertarea”. G.K. Chesterton

Sa ma ierti, mama, ca nu am stiut sa-ti spun “te iubesc”, sa ma ierti, mama, ca am indraznit sa-ti cer iubirea doar pentru mine cand puteai sa o impartasesti lumii intregi. Sa ma ierti, mama, ca am indraznit sa-ti cer imbratisarile si sa-ti fur saruturile atunci cand simteai ca numai asupra mea se pot indrepta. Iarta-ma, mama, caci niciodata nu le-am meritat cu adevarat…

Sa ma ierti, mama, pentru clipele de ratacire pe care le-am trait pe holurile prafuite, aglomerate si rau-voitoare ale tribunalului. Sa ma ierti, mama, pentru ca nu am vorbit serios… Nimic nu este adevarat… poate doar faptul ca imi doream si eu un tata ca orice copil de varsta mea. Dar nu-i nimic, mama, am renuntat la dorintele mele copilaresti cand am vazut cat de mult te straduiesti sa faci din doua personaje de familie unul singur. Sa stii si sa ma ierti… caci te-am mintit atunci,mama. Jurand sa spun adevarul si numai adevarul, mintea mea de copil a tesut numai minciuni convenabile. Sa stii ca te-am mintit: am vrut sa ma fi nascut, mama.

Sa ma ierti, mama, ca am facut exact ceea ce imi interziceai sa fac. Sa ma ierti daca am vorbit cu necunoscutii, sa ma ierti daca am avut incredere in oamenii care ti-au inselat tie increderea.

Sa ma ierti, mama, ca stateam cu orele pe terenul de fotbal si ca ne bateam precum chiorii, jerpelindu-mi hainutele nou- noute. Iarta-ma, mama, ca nu am stiut sa ma fac placut de copiii de la bloc, ca am incercat sa-i necajesc si sa-i trag de par pe rand . Iarta-ma, mama, dar ma simteam atat de fericit stiind ca nu mi-a scapat nici unul..

Sa ma ierti, mama, ca am visat cu ochii deschisi la o familie pe care nu am avut-o niciodata si pe care abia mai tarziu am descoperit-o ca o am. Sa ma ierti, mama, ca am visat la tot ce ar fi putut sa fie, dar ne-a fost refuzat sa se intample.

Sa ma ierti, mama, daca de ziua ta nu ai primit nicio atentie din partea mea, desi o pregateam cu trei saptamani inainte. Stiu ca te asteptai sa primesti felicitarile facute de manuta mea si stiai din timp ca urmaream sa te impresionez. Le-am facut, mama, din boabe de porumb, din seminte de mac si din paietele furate de pe rochia care iti placea tie atat de mult, dar m-am prefacut ca nu vreau sa ti le dau. Le stiai mama locul. Doar nu o data te-am surprins privindu-le cu atentie. Ramaneai brusc ingandurata pana cand un zambet ciudat iti juca pe fata. Aceeasi sclipire in ochi pe care am reintalnit-o atunci cand am intrat la Facultatea de Chimie… Sa ma ierti, mama, ca am fost asa cum nu m-ai invatat sa fiu. Si sa ma ierti daca din rautate nu ti le-am daruit niciodata.

Share.

4 Comments

  1. Frumos…mamele ne iarta mereu pt tot insa trebuie sa pretuim nespusa dragoste din care se naste aceasta putere de a ierta.
    Succese succesive iti doresc!

  2. Ciudat ca toti facem la fel si ne dam seama de greseli doar cand suntem mari, cand ne dorim sa mai fim inca o data copii, sa ne reparam greselile… mama nu are de ce sa ne ierte pentru ca ea nu se supara pe noi…

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.