A început campania electoral?

0

Votul uninominal este un tip de scrutin prevãzut de legislatia din Statele Unite ale Americii si Marea Britanie, în special. Aceastã modalitate de exercitare a dreptului de vot reprezintã modul direct de alegere a unor candidati individuali, opus sistemului pe liste, folosit în tara noastrã pânã acum.

Votul uninominal se bazeazã pe obtinerea majoritãtii voturilor exprimate într-un colegiu electoral, în timp ce votul pe liste este proportional. Uninominalul este întâlnit cel mai adesea sub sintagma “Cîstigãtorul ia totul” si permite aparitia unor formule de guvernare stabile, ca urmare a majoritãtii consfintite prin vot. Reversul îl constituie faptul cã are drept consecintã nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul învins.

Scrutinul uninominal presupune cã într-un colegiu electoral se alege un singur mandat. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea stiintificã este “sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur”, situatie în care candidatul care obtine majoritatea voturilor este declarat cîstigãtor) sau în douã tururi (caz în care este necesarã obtinerea majoritãtii absolute a voturilor exprimate. Dacã o asemenea majoritate nu este întrunitã, se organizeazã un alt tur, în care majoritatea simplã este suficientã).

La noi se merge pe varianta cu un singur tur de scrutin. Cine obtine majoritatea din prima, indiferent de numãrul cetãtenilor prezenti la urne, cîstigã. Dacã nimeni nu obtine majoritatea, voturile se redistribuie.

Pe scurt, votul uninominal este un mecanism de votare directã a unor candidati individuali si nu desemnarea în totalitate a unei liste, întocmitã pe baza unor criterii netransparente de cãtre un partid. Acesta oferã o personalizare a votului, astfel încât alegãtorii pot sã opteze între candidaturi nominale si nu între liste, la întocmirea cãrora nu au avut niciun cuvânt de spus si în care apar multe persoane necunoscute. Prin aceastã schimbare, politicienii care vor sã devinã parlamentari sunt obligati sã se facã populari.

Sã întelegem sistemul electoral

În noul sistem electoral existã atâtea colegii uninominale câte mandate de parlamentar are legislativul, adicã 330 pentru Camera Deputatilor si 137 pentru Senat. Judetul reprezintã o circumscriptie electoralã si are în componentã atâtea colegii uninominale cîti parlamentari îi revin, în functie de numãrul locuitorilor. Norma de reprezentare este de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori.
Fiecare partid sau formatiune are dreptul la un singur candidat în fiecare colegiu uninominal, iar cetãteanul aplicã stampila de vot pe numele unui singur candidat.

Într-un judet (circumscriptie electoralã), voturile obtinute de candidatii partidului în toate colegiile uninominale se însumeazã si apoi se determinã numãrul de mandate ce revin formatiunii în acel judet. Mandatele respective sunt atribuite primilor candidati ai partidului, în ordinea descrescãtoare a procentajelor de voturi obtinute în colegiile uninominale. Un aspect esential este acela cã toti candidatii (apartinând partidelor care depãsesc pragul electoral) care obtin 50% plus un vot în colegiile uninominale în care candideazã sunt declarati alesi.

O hibã a uninominalului decurge din faptul cã, desi cetãtenii voteazã în proportie de 49,9% un candidat în colegiul electoral în care se aflã, ei ar putea fi reprezentati de un altul, poate chiar cel clasat initial pe ultimul loc. Aici conteazã scorul obtinut de partid la nivel judetean si national.

Prin urmare, voturile dintr-un colegiu pentru un anumit candidat nu îi garanteazã acestuia mandatul în cazul în care nu a obtinut peste 50%. Spre exemplu, cel care va lua, la scrutinul de la sfârsitul acestei luni, 38% din voturi, clasându-se pe primul loc în preferintele electoraului, va cîstiga fotoliul de deputat sau senator numai dacã partidul din care va face parte va strânge, la nivel judetean, mai multe sufragii decât partidele contracandidatilor celui în cauzã. Altfel, asa cum spuneam, mandatul ar putea reveni celui clasat pe locul doi sau chiar trei, dacã partidul acestuia a adunat mai multe voturi la nivelul circumscriptiei.

Dacã departajarea candidatilor din respectivul colegiu nu se va putea face nici în acest mod, repartizarea mandatului va depinde de rezultatele nationale ale partidelor. Independentii nu au decât varianta cîstigãrii mandatului cu 50% plus unu din voturi întrucât repartizarea la nivel de judet îi eliminã din cursã. În mod evident, partidele îi vor surclasa la numãrul de voturi strânse în cadrul circumscriptiei.

Revolutia electoralã pe scurt

– Cei care aspirã la un post de parlamentar vor candida în colegii electorale;

– Candidatul care obtine 50% plus un vot într-un colegiu primeste în mod automat mandatul;

– Cei care nu obtin 50% din voturi pot intra în parlament în functie de performantele partidului din care fac parte. În acest caz, sunt favoriti cei ale cãror partide scot cel mai bun scor în judetul respectiv;

– Cel care nu a obtinut majoritatea voturilor, chiar dacã a obtinut un scor foarte bun, nu va sti dacã a intrat în Parlament decât dupã anuntarea rezultatelor alegerilor.


Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.